Cum să nu stai să te gândeşti puţin la cum a fost odată şi cum este acum. Eu mă gândesc mai mereu. Asta pentru că mama îmi zice mereu faza cu ce vremuri a prins ea şi ce vremuri sunt acum. Are dreptate, dar ce sunt eu vinovată că lumea s-a schimbat mai repede ca vremea? Trebuie să ne adaptăm la fiecare mediu. Ce, până să fie vremurile bunicii nu au fost şi altele?
Fiecare generaţie cu vremurile ei, cu schimbările ei şi cu nebuniile ei. Fiecare cum poate.
Uneori îmi doresc să fi trăit în vremea de acum 1000 de ani. Aşa sălbatici cum se spune că erau oamenii pe atunci, măcar ştiau cum să se descurce şi cum să supravieţuiască. Acum nici nu şti ce să mai vrei. Se duce totul pe apa sâmbetei.
Uneori îmi doresc să fi trăit în vremea de acum 1000 de ani. Aşa sălbatici cum se spune că erau oamenii pe atunci, măcar ştiau cum să se descurce şi cum să supravieţuiască. Acum nici nu şti ce să mai vrei. Se duce totul pe apa sâmbetei.
În ziua de azi nimic nu mai contează, totul este inutil. Copilăria noastră este din ce în ce mai mult strâns legată de noile tehnologii, copilăria părinţilor şi a bunicilor a fost strâns legată de cât mai multe jocuri şi moduri de pierdere a timpului într-un mod mai vesel. Vremurile se schimbă din rău în mai rău.
Nu e cale de scăpare…ce a fost a trecut, ce este nu contează, ce va fi nu există!
2 comentarii:
Intr-adevar! Grait-ai adevarul! Pacat ca nu toti simt la fel ca tine! Ar insemna o schimbare inspre inapoi, spre valorile de alta data!
Asa ca tot ce poti sa faci e sa accepti valorile care ti se ofera, amintirile unor batrani dar cu sufletul tanar si sa traiesti propria ta viata ca si cand doar tu ai sti adevarul.
Apropos: imi place mult motto-ul blogului! Asta este ideea in esenta!
Pacat ca nu sunt multi cu aceleasi conceptii, am vedea altfel lumea care ni se pare, de cele mai multe ori, falsa de ceea ce suntem noi cu adevarat.
Trimiteți un comentariu