Noua modă în spitale

                “Norocul” a dat peste mine şi am revenit în spital. Nu pentru ceva grav, însă necesar. Am avut drum de două ori într-o lună la dermatolog cu o problemă la membrele inferioare. Nu a trebuit să trec prin tot spitalul, pentru că, cabinetul doctorului era printre primele de la intrare.

                Prima dată am fost cu mama de mână, întrucât nu aveam habar pe unde se intră în spitalul de la Pucioasa, mai ales unde mai este şi cabinetul de dermatologie. Am mai spus şi mă repet, dezgustul şi frica de spitale nu mi le pot schimba. Am avut o experienţă pe propria piele în legătură cu acest lucru şi nu vreau să mai aud.

                Nevoia te duce acolo unde mai puţin îţi place şi nu mai poţi da înapoi. Am stat la rând pentru consult şi după ce am intrat în cabinet mare mi-a fost mirarea. Eu mă gândeam că o să fie un balaur acolo şi o să fug imediat. Eh, tocmai că s-a întâmplat contrariul. Pe scaun mă aştepta o doamnă ce nu părea a fi chiar doamnă. Adică, trăsăturile tindeau către un bărbat, mai degrabă. M-a surprins cât de gentilă şi de „meseriaşă” a fost.  De data asta am avut parte de ceva bun. Până la urmă, ce rău îţi poate face un dermatolog?

                După consultaţie, am mers la farmacie pentru a-mi lua tratamentul şi, urmând să vin peste trei săptămâni. Asta s-a întâmplat astăzi. Din nou la spital. De data asta am mers singură. Tot îmi era frică, dar mi-am învins-o repede. În cabinet nu era decât doamna doctor. M-a consultat, mi-a dat tratament şi din nou să revin peste o lună de zile.

                Nimic neobişnuit până acum, nu? Ei bine acum vine partea despre care spuneam în titlu. Când am ieşit din cabinet, pe o bancă de pe holul spitalului, doi medici se contraziceau pe o temă foarte interesantă, aş spune eu. Evident, m-am făcut că citesc anunţurile de pe pereţi, numai ca să-i aud ce discutau. Subiectul controversei: adidaşii de firmă pe care unul dintre ei îi purta. M-a bufnit puţin râsul, pentru că asta nu e de auzit în fiecare zi, mai ales de la medici. Discuţia lor s-a amplificat, iar cel cu adidaşii se ridică şi spune nervos: „Intră şi tu pe net şi vezi că găseşti adidaşi ieftini nike bărbaţi!” A rămas surprins celălalt medic, dar a zâmbit confuz. Unul nervos, iar altul nedumerit, cei doi au plecat de acolo. Eu am rămas să mai rumeg informaţia, când un bărbat îmbrăcat în pijamale vine şi mă întreabă  despre ce era vorba între cei doi medici. I-am povestit şi mi-a spus să-i apelez din telefon un anume “Răzvan” (n.r. nepotul acestuia). Mare mi-a fost mirarea când am auzit ce i-a spus. Să caute pe internet site-ul acela pentru a-şi cumpăra şi el adidaşi.

            Oameni ciudaţi şi diferite tipuri de clase sociale întâlnim în fiecare zi. Nu trebuie să fim suprinşi, doar să luăm lucrurile ca atare şi să ne continuăm drumul.