E trecut de ora la care obisnuisem sa adorm. E deja tarziu pentru organismul meu. Dar, mintea se incapataneaza sa ramana treaza. Vrea cateva momente de respiro. Cred si eu dupa cate s-au intamplat in ultima perioada.
Doar ritmurile a trei melodii se aud in fundal. Dintr-o data a aparut si inspiratia. Inspiratia, cea de care am avut nevoie in ultimul timp. Stresul, problemele si agitatia cotidiana sunt ca un uragan asupra mea. Prea multe intr-un timp atat de scurt.
Sunt iar singura in fata ecranului pe care il umplu cu randuri venite din adancul sufletului menit la ratacire si la disperare. De data asta e diferit. De data asta finalul este fericit. Trebuie doar sa am destula putere sa ajung acolo. Stiu si sunt convinsa ca va fi destul de greu, insa am sprijinul omului caruia i-am daruit sufletul meu ca imi va fi alaturi si ma va ajuta. De asta sunt sigura.
Totusi, exista acel sentiment urat care nu-mi da pace si care imi tulbura noptile. Exista oare o posibilitate sa zbor peste 2000 km pentru a-mi rezolva aceasta neliniste in acest moment, in conditiile in care nu am nici macar un leu pentru a-mi cumpara bilet?
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu