Se afișează postările cu eticheta Diverse. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Diverse. Afișați toate postările

marți, 29 martie 2016

Intr-o zi...



Intr-o zi o sa demonstrez intregi lumi ca pot, ca am putut si ca voi putea sa ajung mult mai departe datorita mie. Da, pot sa fac o groaza de chestii de una singura. Da, am putut sa ajung intr-un punct in care nu mai depind de nimeni financiar. Da, voi putea sa realizez mult mai multe lucruri prin fortele proprii.

Niciodata nu mi-a placut sa depind de ceilalti. Mi-am dorit intotdeauna independenta financiara si libertate in exprimarea opiniilor personale. Chiar daca am fost judecata, injurata si data la o parte, mereu mi-am dovedit intai mie ca pot mai mult.
Ajunsesem la un moment dat sa ma plafonez, sa uit ca am destul talent si indeajunsa putere sa am o viata mai buna. Mi-am revenit, din fericire. Nu am mai batut pasul pe loc si am ales sa lupt impotriva vremurilor dure in care traim. Am ales sa arat cat de mult talent am si cat de capabila sunt. Uneori am fost egoista, poate ca inca mai sunt. Dar acest defect nu s-a dovedit a fi intotdeauna negativ. De multe ori, egoismul m-a ajutat sa-mi pastrez si sa-mi mentin pozitia la care ma aflam.
Am luptat intotdeauna pentru o independenta financiara si am ajuns sa o am. Chiar daca nu este inca atat de mare venitul pe care il am momentan, sunt constienta ca in viitor se va confirma fiecare asteptare si fiecare dorinta de a avea mai mult. Asta pentru ca pot.
Si intr-o zi voi arata ca, desi am plecat de jos, am ajuns omul de care urmasii mei vor fi mandri si le voi fi exemplu. Motivatia pe care o am devine din ce in ce mai mare pe zi ce trece. Nu concep a munci pana imi sar capacele si sa nu fiu rasplatita pe masura. Vreau sa fiu apreciata pentru ceea ce fac nu doar prin vorbe. Pana la urma, luptam pentru bani, nu? Daca nu avem destui suntem fericiti, insa nu si multumiti.
Intr-o zi o sa ma opresc din a munci si voi admira roadele colectate o viata intreaga prin sudoare si prin devotament. Pana atunci, nu voi inceta sa lupt pentru ceea ce mi se cuvine. Pentru ca pot si sunt capabila, iar asta imi ofera dreptul de a fi apreciata pentru munca depusa.


Share Button

miercuri, 23 martie 2016

Traim sau supravietuim?




O societate plina de mediocritate si indiferenta. Un popor pe cale de disparitie. Un neam cu o istorie uitata prin negura problemelor de supravietuire. Copii nascuti pentru a fi uitati. Parinti care lupta in zadar. O mentalitate menita sa aspire la miracole imposibile. Oare vom ajunge undeva?

Stau si ma gandesc din ce in ce mai mult unde a ajuns tara noastra. Cat de mult este atat ea, cat si noi, muritorii de rand, exploatati pana la epuizare de sistemul defect pe care tot noi il consideram a fi un bun lider de urmat. Traim din ce in ce mai greu si devenim tot mai disperati prin grija zilei de maine. Muncim mai bine de 8 ore pe zi, ne obosim a maximum si cu ce ne alegem? Oare cum sa traim mai bine? Oare goana dupa bani si dupa un trai decent ne face sa fim mai buni? Cum putem sa supravietuim in aceasta societate devenita iluzie pentru aspirantii unui viitor extraordinar?
Sunt multe intrebari, prea putine raspunsuri. Prea putine genii pentru a lupta impotriva dezastrului. Prea multe fete ascunse sub mastile marinimoasei vointe de a ajuta poporul. Prea putina putere si mult prea multa oboseala psihica.

Timpul nu mai este demult aliatul nostru. Nu mai este cel care rezolva problemele existentiale. Acum este doar fiecare pentru el. Rautatea a devenit lider de audienta, iar competitia devine tot mai acerba. Ma intreb oare unde vom ajunge sa traim, caci Romania nu se mai poate numi acasa. Cei mai multi aleg sa treaca granitele tarii din acelasi motiv: banii. Indiferent de ceea ce fac si cum se descurca, tara de origine devine doar un loc pentru petrecerea unui concediu sau a sarbatorilor. Realitatea in care traim este prea crunta pentru urmasii nostri. Devine din ce in ce mai vizibil acest lucru, insa multi nu vor sa accepte.
Traim doar cu o farama de speranta, crezand ca o data la 4 ani se mai poate schimba ceva. Greu de crezut acest lucru. Supravietuim doar prin compromisuri extreme care ne afecteaza tot pe noi. Degeaba cerem solutii sau recuperarea demnitatii. Acum puterea este mult prea afectata de extazul oferit de banii castigati din nimic, in timp ce muritorii de rand se sufoca prin munca adevarata si cinstita. In loc sa ne traim viata, ajungem sa ne luptam pentru supravietuire in conditii contaminate de rautate si egoism.


Share Button

duminică, 20 martie 2016

No place to run


Te trezesti intr-o zi oarecare plin de ura si nesiguranta. Te gasesti captiv intr-o lume orbita de coruptie si promisiuni false. Ai vrea sa fugi, dar nu ai unde. Iti doresti o schimbare in bine, insa vremurile iti ofera doar alternativa de stagnare la un mediu constant si ramai contemplat in negura dorintelor.


Comuniunea cu ceilali se transforma brusc in negarea celui apropiat si in rautatea ce devine din ce in ce mai competitiva. Nu poti sa aspiri la mai mult, intrucat nici tara nu te ajuta. Ramai sa meditezi la cat de bine ar fi in alta parte, ce bine o duc unii si asa trece timpul. Din pacate, nu trece in favoarea ta. Nici macar in favoarea urmasilor tai. Viata e din ce in ce mai dura, iar incercarile tale de a remedia sistemul prin proteste stradale sunt in zadar. 

Fuga ar fi singura solutie, insa posibilitatea financiara te impiedica de multe ori sa ajungi sa o poti face. Sanatatea deja este in punctul culminant si te vezi din nou captiv in acest sistem deplorabil. Nici macar visele nu te mai ajuta, poate doar o mica speranta ca va putea fi altfel in viitor. Poate va exista un bine, insa nu sti daca tu il vei mai apuca. Nu sti daca generatiile viitoare vor intelege greul prin care iti duci intreaga existenta patata de greselile altora. 

Conspiratia celor din jur te impiedica sa te vezi la un alt nivel. Nu mai ai rabdare si vrei cu tot dinadinsul sa pleci, sa evadezi din sistem. Te lovesti de o birocratie imposibil de trecut, uneori. Te opresti din cauza suportului financiar prea mic pentru capacitatile si aptitudinile tale. Oare vei putea vreodata scapa din stransoarea tarii care mai mult se declina in fata coruptiei si a negijentelor celor care o conduc?

Cine apuca sa plece va fii cel mai fericit. Din pacate, nu multi au acest noroc. Multi raman sa fie torturati de patroni sau de stat printr-o munca neapreciata si neplatita la adevarata valoare. Si de aici pornesc multe discutii pe care nu vreau sa le dezvolt. Ideea e ca Romania a coborat de mult sub asteptarile mele, iar solutia de a pleca de aici devine din ce in ce mai constructiva.


Share Button

luni, 14 martie 2016

Sistemul de (de)punctare la femei


     In lumea dragostei, o singura regula e valabila: sa faci femeia fericita. Faci ceva pe placul ei, castigi puncte. Faci ceva ce nu ii place, pierzi puncte. Nu primesti niciun punct pentru ceva la care se asteapta. Cu parere de rau, astea sunt regulile. 

     Iata un scurt ghid al sistemului de punctare pe care l-am gasit pe internet cu mai bine de un an in urma:

INDATORIRI OBISNUITE
* Faci patul (+1)
* Faci patul, dar uiti pernuta decorativa (-1)
* Asezi patura peste cearseaful mototolit (-2)
* Iesi sa cumperi ceva pentru ea (+5)
* ..Pe ploaie (+8)
* ..Dar te intorci cu bere (-5)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea (+1)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea, dar nu era nimic (0)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea, si era ceva (+5)
* ..Ii tragi una cu facaletul (+10)
* ..Era catelul ei (-20)
EVENIMENTE SOCIALE
* Stai alaturi de ea tot timpul petrecerii (0)
* Stai alaturi de ea un timp, dupa care mergi la o vorba cu colega (-2)
* ..Pe colega o cheama Tina (-10)
* ..Tina, dansatoarea (-20)
* ..Tina are silicoane (-80)
ANIVERSARI
* O scoti la cina (+2)
* O scoti la cina, si nu este un club sport (+3)
* Ok, e un club sport (-2)
* Si e noaptea cu bufet suedez (-3)
* E un club sport, noaptea cu bufet suedez, iar pe fata ta sunt pictate culorile echipei preferate (-10)
SEARA IN ORAS
* O scoti la film (+1)
* O scoti la un film care ii place ei (+3)
* O scoti la un film care nu-ti place (+6)
* O scoti la un film care iti place tie (-2)
* ..Se numeste “Robocop” (-3)
* ..Ai mintit ca era un film despre orfani (-15)
CONDITIA FIZICA
* Ai facut burta (-15)
* Ai facut burta, dar te antrenezi sa iti revii (+10)
* Ai facut burta si treci la camasi si pantaloni mai largi (-30)
* Spui, “Nu conteaza, si tu ai” (-8000)
MAREA INTREBARE
* Ea intreaba: “M-am ingrasat?” (-5) [Da, pierzi puncte indiferent de raspuns]
* Eziti cu raspunsul (-10)
* Raspunzi, “..Unde?” (-35)
* Orice alt raspuns (-20)
COMUNICARE
* Cand vorbeste despre problemele ei, te arati interesat (0)
* Asculti, peste 30 minute (+50)
* Asculti, peste 30 minute, fara sa te uiti la TV (+500)
* Ea isi da seama ca de fapt ai adormit (-4000)

Sursa: +Facebook 
Share Button

duminică, 28 februarie 2016

Primavara incepe cu un martisor


Luna martie aduce pe langa venirea primaverii si a temperaturilor mai ridicate in termometre, multa bataie de cap pentru barbati. Aste pentru ca ei se simt obligati in a darui martisoare si flori tuturor femeior apropiate din viata lor. Greu pentru ei, asa ar spune toti. Acum, nu trebuie investita o avere in aceste daruri simbolice, pentru ca asta si trebuie sa insemne martisorul. Nu un cadou scump, doar atentia conteaza.

Acum, ii cred si eu ca se enerveaza cand se apropie 1 si 8 martie, pentru ca toti comerciantii urca preturile martisoarelor si florilor catre extrem, doar cu gandul la profit. Toate targurile si tarabele de pe toate drumurile vor fi, de fapt, sunt deja pline de alb si rosu. Dar, oare stiu ei cu adevarat ce semnifica aceste doua culori, pe langa profitul la care viseaza cu totii in perioada aceasta?

Ei bine, istoria martisorului este veche, chiar daca in ultima perioada a devenit mai mult un kitsch pentru toti. Totodata, floarea-simbol pentru aceasta perioada este ghiocelul, nu trandafirii sau alte flori. Bine, acum doamnele si domnisoarele se vor revolta, insa eu tin cu bugetul barbatilor de data asta. Mie imi plac lalelele, insa nu ma supar daca primesc ghiocei de 1 martie sau 8 martie.
Acum, sa vorbim putin despre trecutul martisorului. “Obiceiul daruirii martisorului este mostenit de la daci si romani si isi are originea in credintele si practicile agrare. Martisor, numele popular al lunii martie,  este de origine latina – Martius. Dupa vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an, in care se celebra Matronalia. In aceasta zi aveau  loc serbarile lui Marte – zeul fortelor naturii, al primaverii si agriculturii, ocrotitor al campului si turmelor. La vechii traci, aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului, al carui cult este legat de glia materna si de vegetatie. Acestui zeu ii erau inchinate sarbatorile primaverii si ale fecunditatii naturii. Se pare ca sarbatoarea romana a matronaliilor s-a suprapus in spatiul romanesc peste echivalentul local al acesteia, Baba Dochia, personaj traditional care isi are originea in vechiul cult al Marii Mame”, potrivit wikipedia.
Contrar traditiei, zona Bucovinei sarbatoreste martisorul altfel. Acolo, barbatii sunt cei care primesc martisoare in aceasta perioada. Snurul alb si rosu inseamna  dragostea si puritatea, alaturi de care sunt legate simboluri ale norocului: trifoi cu partu foi, potcoava, cosar.
Bineinteles, istoria martisorului este mult mai lunga si are diverse forme. Insa, cea mai importanta este legata de venirea primaverii, iar fetele care primesc sau daruiesc martisoare, ele fiind definite ca puratatoare de dragoste.
Cu mare compasiune pentru barbati, pretul martisoarelor a crescut de la an la an. Iar femeile nu se mai multumesc doar cu ceva simplu, tocmai de aceea traditia s-a indepartat de la origini, din pacate. Cu toate astea, luna martisorului este una frumoasa, una plina de alb si rosu, adica de dragoste si sentimente pure.
O primavara frumoasa sa aveti.
Share Button

sâmbătă, 13 februarie 2016

Be my naughty Valentine


     In fiecare an, in apropierea marei zile a indragostitilor, postam articole cum nu sarbatoresc aceasta zi. Inca imi sustin argumentele. Pentru ca nu mi se pare o zi atat de importanta si nu imi inspira atat de mult precum se tot aude. Eu sunt genul care da cadouri persoanei iubite intr-o zi oarecare, doar pentru ca am vazut ceva intr-un magazin si mi-a placut si daca e sa am o zi speciala pe care sa o celebrez, este ziua in care mi-am cunoscut jumatatea.
     Dar, cum sunt multi indragostiti pe aceasta planeta, propun o idee de cadou pe care barbatii nu ar trebui sa-l rateze sau sa-l ezite in a-l cumpara celei pe care o iubesc. Asadar, vreau sa ating punctul sensibil al barbatilor, anume lenjeriile sexy. Acum, spuneti-mi voi carui barbat nu-i place astfel de articole vestimentare purtate de catre iubitele/sotiile lor?
     Recunosc, mie imi place babydoll-urile si chiar detin un astfel de model. Da, uneori meritam sa fim mai "naughty" in dormitor, sa destindem putin atmosfera si sa aprindem scanteia acolo unde este nevoie de mai multa inspiratie. Naughty pentru mine inseamna un mod mai incitant si mai seducator in care o partenerii se simt mai frumosi si isi arata anumite calitati si parti speciale. Un mod prin care se fructifica relatia dintre cei doi.
     Sunt aproape sigura ca fetele/femeile sunt incantate de un astfel de cadou primite din partea partenerului, iar de barbati nu mai zic. Ei sunt sigur cu mintea deschisa si aprinsa in astfel de ipostaze. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit. Cand zic de un astfel de cadou, ma refer la partea romantica pe care lenjeriile sexy le ofera. Ceva care sa aduca mai multa savoare momentelor petrecute in dormitor. Alaturi de flori, lumanari parfumate si un vin bun. Suna bine, nu-i asa?
     Bineinteles, idei de cadouri pentru Valentine's Day sunt multe. Fie ca vrei sa daruiesti un cadou personalizat sau anumite accesorii pline de inimioare si texte dragastoase, mereu se gasesc la tot pasul tot felul de produse.
     Asa cum am mai spus, nu sarbatoresc aceasta zi de 14 februarie, insa asta nu ma impiedica sa va dau sfaturi in materie de cadouri. Iar babydoll-urile sunt cele care mi-au atras atentia  cel mai mult.
     Deci, voi vreti sa fiti naughty de Valentine's Day ?
Share Button

duminică, 7 februarie 2016

Mereu e prea tarziu

     
     Mereu e prea tarziu sa ne cerem scuze atunci cand am gresit, in cazul in care nu am facut-o pe moment. Mereu e prea tarziu sa stergem lacrimile care au curs ore in sir. Mereu e prea tarziu sa aparem la usa cu un buchet de flori si cu un biletel de iertare. Mereu e prea tarziu sa scriem un mesaj cu "Ce mai faci?", atunci cand stim ca persoana respectiva nu face deloc bine. Mereu e prea tarziu pentru a aparea in fata persoanei ranite si cu scuzele la purtator.
     Trebuie actionat atunci, la cald. Atunci cand raul a fost deja facut si inca se mai poate repara. Nu peste 5 minute, crezand ca se mai calmeaza. Nu peste ore in care se stie foarte bine ca devine din ce in ce mai rau. Atunci este momentul. Exact in clipa aceea. Altfel, se aplica expresia :"Eu te iert, dar nu te uit!". Iar atunci deja e mult prea tarziu. Chiar daca se zice ca "niciodata nu e prea tarziu", nu este valabila mereu si la oricine. Cel putin la mine nu este deloc valabila. Indiferent de situatie sau problema. Nu! Daca in momentul cu pricina nu s-a aplicat remedierea problemei, atunci deja devine tarziu. Iar trecerea timpului nu iarta pe nimeni.

Share Button

duminică, 7 decembrie 2014

Cauţi figurine origami? Iată-le!


     Totul a pornit de la o simplă idee auzită din "zbor". Nimic concret până în momentul în care s-a apucat de treabă cu mult spor şi multă dedicaţie. Până în acel moment, eu nu am ştiut ce înseamnă cuvântul "origami".     
     Da, este vorba despre acele figurine foarte faine realizate din hârtie, cu foarte multă minuţiozitate. Ei bine, eu am în familie pe cineva care realizează aceste lucruri. Orice model pe care cineva şi-l doreşte şi i-l comanda, ea îl face cu cel mai mare drag. Căci, dacă nu pui suflet într-un anume lucru, nu va ieşi atât de bine.

     Ca să vă convingeţi, priviţi aceste poze. 














     Pretul fiecareia este negociabil.

     Iar, ca să puteţi avea un anume model, apelaţi la :Romina - 0722147217

duminică, 13 iulie 2014

Cea mai tare perlă de anul acesta de la bac!!!




 

Asta da perlă! :))))))


luni, 6 ianuarie 2014

Un fel de...retrospectiva


     Asa s-a mai dus inca un an din scurta noastra viata, complicata si plina de povesti. Unele ce pot fi spuse cu ardoare si mandrie, altele ascunse de gandurile penumbre ale dezastrului sentiment presarat cu ura si tristeti.
     Un an destul de bun, zic eu. Pentru mine, cel putin. Ca doar lucrurile bune nu vin pentru a fi constante. Cele rele nu pierd vremea si apar tocmai cand nu trebuie. Da' ce mai conteaza?
     Bun, anul 2013 mi-a adus ceea ce a contat cel mai mult: iubire. Da, pare prea siropos si credul, insa nu-i asa.  Dupa cum stiti, au fost articole vechi in care am scris ca ma simt mininat langa acel baiat si bla, bla, bla. Ei bine, de 9 luni nu mai spun asta. De data asta sunt convinsa. Din aprilie 2013, de cand m-am "combinal" cu el, totul s-a scimbat la mine. In bine, normal. Deja am trecut de acele copilarii si dulcegarii care imi provocau, uneori, greata. De atunci si pana acum si, sper/cred, ca si pe viitor voi fi langa el. Nu este o dragoste trecatoare, este una statornica si de viitor.
    Pe langa asta, am svut un job in vanzari de viata. Adica asigurari si alte produse de marketing. Nu a durat foarte mult, pentru ca mi-am dat seama ca nu este ceea ce caut eu. A urmat si cazarea intr-un camin studentesc. Nu am de ce sa ma plang in privita asta. Conditii sunt, liniste destul de des, prieteni mi-am facut. Cu toate ca m-am ferit intotdeuna sa locuiesc intr-un camin, mi-am dat sema ca nu este chiar atat de rau. Totu tine de fiecare cat de mult stie sa se comporte si sa aprecieze.
      In mare, anul 2013 mi-a adus lucruri bune. Evident, au fost si  momente de cumpana si tristete, insa am trecut cu brio peste ele, avand incredere ca ziua de maine va fi mai buna.
Am fost la cinema la Bucuresti de doua ori, am vizitat Brasovul si am petrecut un weekwnd in statiune la Caciulata. Apropo de Brasov, tot acolo am petrecut Revelionul. Cel mai bun Revelion de pana acum, cu siguranta. Inconjurata de oamenii care ma iubesc cel mai mult si langa care ma simt mereu cel mai bine.
     Nu stau sa insir acum toate lucrurile ce mi s-au intamplat in anul trecut. Acesta este un rezumat al celor mai importante si semnificative.
     Acum, astept sa vad ce imi rezerva anul 2014. Mi-am facut planuri pe care vreau sa le si realizez. Acum ramane de vazut.

luni, 5 august 2013

Funny thing

Pentru că este luni şi moralul este aproape căzut la pământ, să deschidem săptămâna într-un mod sarcastic şi amuzant.


duminică, 4 august 2013

Al câtelea copil eşti la părinţi? Vezi ce spune asta despre tine!


Ordinea în care ne-am născut în familie spune foarte multe despre personalitatea noastră. Primul născut este un lider foarte bun, mezinul este dornic de atenţie, iar copilul unic este un perfecţionist.


Primul născut

Primul născut este un bun lider, dar are un aer de superioritate care nu e prea comod pentru cei din jur. În general, există două extreme. Unii sunt empatici, buni la suflei şi atenţi, gata oricând să aibă grijă de altcineva. Alţii sunt uşor agresivi şi nepăsători la problemele altora.
Primul născut este foarte atent la detalii - mulţi din ei sunt contabili sau au alte meserii asemănătoare - şi are mari şanse de succes în viaţa profesională, mai ales că îşi doreşte foarte mult să fie pe primul loc în orice situaţie. Dar în viaţa personală poate să aibă unele probleme pentru că îi place mereu să deţină controlul şi ia decizii fără să-i consulte pe ceilalţi.

Copilul mijlociu

Este cel mai greu de descris pentru că personalitatea lui poate varia în funcţie de familia în care a crescut. În general, copilul mijlociu este foarte împăciutor, nu suportă conflictele, îi place să le facă pe plac celor din jur şi chiar dă vina pe el însuşi când altcineva greşeşte. De cele mai multe ori preferă să facă multe compromisuri decât să stârnească o ceartă.
Este o persoană sociabilă, un bun negociator, mediator, un bun jucător de echipă şi chiar are succes în activităţile în care lucrează cu alţii. Însă când e pe cont propriu îi e mai greu. Nu-i place să ia decizii singur, nu e sigur pe el. Este calm şi uneori cam secretuos.

Ultimul născut

Ultimul născut şi-a petrecut întreaga viaţă încercând să atragă atenţia asupra lui şi s-a obişnuit aşa. De obicei este "bufonul" grupului şi sufletul petrecerii. Obişnuit să facă facă lucruri care îl depăşesc doar ca să ţină pasul cu fraţii mai mari, el se pricepe la multe lucruri şi învaţă repede ce e nou. E foarte perseverent şi poate învăţa orice.
În carieră, se orientează către meserii care în care are de a face cu publicul. Este un extrovertit, iar prezenţa oamenilor îi dă energie. Nu se teme să-şi asume riscuri, dar se teme de părerea celorlalţi faţă de el. Nu-i place să fie criticat, respins. Din fericire pentru el, este un manipulator foarte bun şi oamenii îl văd exact aşa cum vrea el să fie văzut. De obicei, nu e chiar aşa drăguţ şi amabil cum pare.

Copilul unic

Copilul unic seamănă foarte mult cu primul născut, dar trăsăturile lui sunt parcă exagerate. Copilul unic este un bun lider şi un perfecţionist fără pereche. Pentru că nu a fost nevoit să împartă jucăriile sau să se lupte pentru atenţia părinţilor, are sentimentul că toate ise cuvin. Pe de altă parte, a fost nevoit să împlinească toate aşteptările părinţilor, aşa că este foarte conştiincios, organizat, vrea să fie mereu primul şi suferă când nu reuşeşte.
Este de obicei un introvertit, cere mult de la el şi de la ceilalţi, nu acceptă criticile, este ranchiunos. Însă copiii unici sunt cei care fac lumea să se învârtă. Ei sunt oamenii de ştiinţă, inventatorii, gânditorii care au schimbat lumea. În plus, sunt persoane de încredere, conservatoare şi foarte serioase.


Sursa: Unica.ro




marți, 16 iulie 2013

De ce îmi plac lalelele?

Privesc zi de zi cum multe femei sunt încântate de trandafiri, crini imperiali şi alte flori. Eu însă nu sunt aşa. Mie îmi plac lalelele. De ce? Pentru că sunt atât de firave, atât de delicate... Sunt florile cel mai greu de găsit în tot timpul anului. Trandafiri găseşti şi iarna, însă lalele mai puţin. Aceste flori mă definesc. Aş vrea să primesc o dată un buchet de lalele albe, iar în centru să fie o nonculoare, laleaua neagră.

Nu am vrut să mă lungesc la vorbă, am vrut doar să explic motivul pentru care îmi plac mai mult lalelele decât trandafirii, de exemplu. Pentru a înţelege acele persoane  ce mă “condamnă” că nu îmi plac alte flori mai speciale. 
Un răspuns final: pentru că mie nu îmi place să fiu ca restul!


miercuri, 24 aprilie 2013

Concurs-ceasuri de la oulm.ro


După cum bine ştiţi şi mă cunoaşteţi, sunt foarte pasionată, înrăită, dornică, admiratoare, purtătoare...de ceasuri. Nu ţin cont la un ceas decât de simplitatea lui. Cu cât este mai simplu, cu atât mă atrage mai mult.
Să revin la titlu, în care anunţam un concurs. Ei bine, hoinărind pe net am dat peste un concurs lansat de mucroz.info  sponsorizat de oulm.ro. Evident că voi participa, din moment ce sunt o mare fană a ceasurilor. Ce să zic, mare bucurie pe mine că particip, ca să nu mai zic dacă mă voi număra si printre câştigători (Doamne ajută!).
Sunt de părere că un ceas, indiferent de model este un accesoriu foarte definitoriu al personalităţii fiecăruia. Iar un astfel de obiect la mâna unei dame îi sporeşte feminitatea, dându-i un aer special.
Ce mi se pare uneori amuzant este faptul că multe persoane în ziua de azi fac o obsesie pentru ceasuri şi uită că la o ţinută elegantă nu se poartă un ceas sport, sau invers. Am întâlnit chiar unele cazuri în care băieţii erau foarte fericiţi că au primit cadou un ceas foarte fain, încât nu îl dădeau jos de la mână nici când făceau duş.
În fine, cred că site-ul cu ceasuri oulm este unul foarte bine organizat, având diverse modele, pentru toată lumea. Modelul ales de mine (pe negru) este unul sport care tinde puţin spre eleganţă, ceea ce m-a încântat de la prima vedere.  
May the best win!



luni, 22 aprilie 2013

Alertă pe Facebook

     Facebook-ul esta tare la modă în zilele noastre. Nu ai Facebook, nu exişti! Şi cum toată lumea adoră să-şi pună tot felul de statusuri cât mai sofisticate, iată peste ce am dat zilele trecute, ăsta fiind doar unul din multele cazuri de acest fel: "Când vrei să faci gelos pe cineva, fao cu cap, pentru că alt fel gelozia să transformă în ură."
      După ce că la gramatică este praf, tipul care a scris asta mai are şi poze de cocalar. Normal că nu m-am putut abţine şi l-am corectat într-un comentariu, dar nu s-a simţit băiatul să corecteze. Mai mult, a şters direct postarea, întrucât am căutat astăzi pentru a-i face un prinţ screen ca să am dovada clară.
      Am observat că e plin Facebook-ul de asemenea greşeli, iar dacă încerci să le arăţi cum e corect, sar cât colo că de ce faci asta. Până la urmă este o reţea de socializare care ar trebui să fie mai serioasă, dar se pare că a început să devină pe zi ce trece plină de "piţipoance" şi "cocalari" care îşi pun tot felul de nume ciudate. Ori, le e cumva ruşine cu numele pe care îl au în buletin/certificat de naştere?
     Ca să nu mai zic cum pocesc şi biata limbă engleză, deoarece mulţi se dau mari ca ei ştiu foarte bine această limbă, iar când vezi ce postează te iei cu mâinile de păr.
     Chiar dacă se spune că Facebook are cei mai mulţi utilizatori, aceştia nu reprezintă nimic pentru ceea ce ar trebui să însemne această reţea. Mai bine ar avea puţini, dar buni.


sâmbătă, 13 aprilie 2013

Melodiile vârstelor

După cum ştiţi (dacă nu vă spun eu acum) sunt fan PARAZIŢII. Astfel, încă de când am împlinit 17 ani am primit dedicaţie melodia "Parazitii-17".


[Ai 17 ani, începi să intri în ritm

Îţi iei palme din plin, începi să crezi în destin

Totu-i un chin parcă rupt din alt film

Şi nu-ţi mai vine aşa uşor să ai încredere tot alegând străini 

Oamenii sunt mult mai câini decât câinii

În lupta pentru faimă te sfâşie rechinii

Eşti slab nu încerca să pari dur, nu cerşi

Nu fură de la părinţi, nu-ţi trăda prietenii

Lumea e plină de profeţi, de comunişti şi hipioţi

O să te înveţe că nu toţi sunt genii şi că tu nu poţi

E selecţie naturală cel puternic învinge 

Şi succesul nemeritat rapid se stinge ai zice

Că e simplu să te urci pe scenă

Şi că poţi să fugi , şi fugi la prima migrenă

Că ţi-e permis , e admis să bagi în venă 


Şi cineva tre' să-ţi rezolve ţie orice problemă
]



Apoi, bineînţeles a venit şi majoratul. 18 ani, mândrie mare. Atunci am primit ca dedicaţie binecunoscuta melodia a celor de la "Vama Veche-Am doar 18 ani".



[Am doar 18 ani,
Sunt nebun iubesc şi nu am bani!
Nimeni nu-mi stă în drum,
Am şoseaua mea doar cu-n singur sens mă va duce undeva.]

Vârsta de 19 ani nu mi-a adus decât melodia de la "Parazitii-De ziua ta".



Acum, că mai e doar puţin până o să împlinesc 20 de ani, îmi dedic singură melodia celor de la "Voltaj-Ca la 20 de ani". 


[Nu mai e nici o plãcere
Mai ia o bere
Şi înc-o bere
Iubeste-acum sau uitã acum
Viaţa e frumoasă cum e ea
Uşoară
Grea ]

După cum spuneam, fiecare vârstă îşi are melodia ei. Sunt curioasă ce melodii vor urma în anii următori.

sâmbătă, 23 martie 2013

I need a miracle!



     Una caldă, apoi una rece. Cam aşa simt că îmi este ritmul vieţii. Dar  mai rău e  că partea rece vine tocmai atunci când cea caldă merge mult prea bine. Tocmai când apuc să mă bucur de ceva(sau cineva) trebuie să se întâmple ceva ca să-mi  strice şi cea mai mică speranţă. Trebuie să vină ceva care să mă enerveze şi să mă facă să îmi doresc  mai mult rău decât bine.

     Păi decât să mă bucur că am parte de ceva care reuşeşte să mă facă fericită, mai bine ar fi să am parte de ceva care mă face încontinuu nefericită ("ceva" asta îmi dă mari bătăi de cap). Aşa ştiu măcar că nu mai am de ce să îmi fie frică.
Chiar aş vrea să îmi fie numai rău, să nu am de ce să mă bucur, să mă gândesc că tot ce mă înconjoară are un rol nesemnificativ pentru mine. Tot ce stă în jurul meu există ca să nu mă simt atât de părăsită.
Până şi pe oamenii din jurul meu îi văd cu alţi ochi. Nu îi văd decât cu motivul că îmi vor doar raul, poate chiar aşa e.

     Dar ce-mi pasă? Eu oricum trăiesc într-o lume diferită de felul în care sunt în faţa lor. Iar lumea mea o controlez cum vreau eu, spre deosebire de cea în care trăiţi voi.
Şi totuşi uneori simt că trebuie să evadez din propria existenţă şi să fac faţă la tot ce îmi stă în cale. Dar când mă pregătesc să fac pasul ăsta, ceva mă loveşte şi mă dă înapoi. Vreau să ies din lumea întunecată din care parcă nu am cale de scăpare. I need a miracle!

marți, 12 februarie 2013

Valentine's Day în sus, Valentine's Day în jos


Peste tot pe unde mă duc, aud tot felul de comentarii asupra acestei aşa-zise sărbători. Tot felul de concursuri cu premii special pentru îndrăgostiţi, excursii de lux etc. Părerea mea este că prea se exagerează.
Potrivit Wikipedia, “Valentine's Day este Ziua Îndrăgostiților în tradiția occidentală, care se sărbătoreşte pe data de 14 februarie. Ziua comemorează pe Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrăgostiților galezi. [...] În România, sărbătoarea tradițională pentru iubiți este Dragobete care este sărbătorit pe 24 februarie. Este numit după un personaj din folclorul românesc care se presupune că ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi găsit și în cuvântul romanesc dragoste. România a început să sărbătorească și Valentine's day, deși deja avea prin Dragobete o sărbătoare tradițională”.
Consider că fiecare cuplu îşi poate sărbători iubirea în oricare altă zi din an, nu la un loc cu toţi. Care e farmecul până la urmă? O pernă în formă de inimă sau orice altă idee pe care mulţi se dau în vânt doar pentru această sărbătoare? Refuz sărbătorirea acestei zile, deoarece nu-mi place toată vâlva aceasta. Ca să nu mai zic de Dragobete. Unde-i Dragobetele nostru românesc? Nu sunt eu aia patriotică, dar prea ne dăm după toţi străinii şi ne uităm adevăratele principii.
Eu voi spune pas acestei zile, deoarece îmi sărbătoresc dragostea alături de persoana iubită în fiecare zi. Nu am nevoie de Valentine’s Day ca să-mi aduc aminte că iubesc. Iar cadouri prefer să fac într-o zi obişnuită, doar că aşa simt eu nevoia. Dacă astăzi e marţi, voi face un cadou doar că este marţi.
Aşadar, pentru mine ziua de 14 februarie va însemna doar că este joi. 





joi, 7 februarie 2013

Cei mai periculoşi dintre pământeni: ţiganii

Cum am avut multe teme de relizat pentru facultate, printre care şi răsfoirea mai multor ziare(am preferat varianta on-line) am dat şi peste articolul acesta din Evenimentul Zilei.  Mi-a plăcut şi vreau să-l împărtăşesc cu voi, deoarece susţin sus şi tare că sunt cea mai rasistă atunci când vine vorba de ţigani.

"În 1856, ţiganii erau dezrobiţi în Principatele române, ca urmare a primei reforme sociale de proporţii operate în spaţiul românesc. Din "bunuri agricole însufleţite", etnicii deveneau, peste noapte, oameni egali în drepturi cu foştii exploatatori.

Aproape nouăzeci de ani mai târziu, în 1940, România îşi aducea aminte că are ţigani printre subiecţii săi juridici şi opera a doua reformă majoră adresată etniei. Mareşalul Antonescu îi trimitea, la pachet, în Transnistria. În cele nouă decenii scurse între "actele administrative" din 1856 şi 1940, nicio politică de stat nu i-a mai vizat pe ţigani. Pur şi simplu, după dezrobirea lor, România a crezut că şi-a făcut datoria "modernă", investindu-şi toată energia în construcţia unei naţiuni şi uitând cu totul că, la cumpăna ultimelor două secole, Europa trăia febril naşterea unor societăţi. Adică, a acelor construcţii apărute la mijlocul tensiunii dintre putere şi subiecţii săi. 

marți, 29 ianuarie 2013

Cele cinci etape ale unei relaţii



     Orice relaţie trece prin cinci etape. Într-adevăr, unele relaţii se pot opri deja la a doua sau a treia etapă, însă o relaţie de durată întruneşte cele cinci stadii pe care ţi le vom prezenta în continuare.
  
1. Curiozitate

Vi se întâlnesc privirile. Faceţi schimb de numere de telefon. Sunteţi amândoi curioşi unul despre celălalt. Orice amănunt vi se pare de nepreţuit. Căutaţi pretexte să vă vedeţi des şi să faceţi lucruri împreună. Încerci să îţi dai seama dacă eşti cu adevărat îndrăgostită sau dacă e vorba de o simpatie de moment. Vă jucaţi de-a interesul şi de-a lipsa de interes. Fie aştepţi să te caute el, fie îl cauţi tu. Iar el face la fel. Tergiversaţi şi totuşi vă doriţi mai multă implicare. Încă nu ai sentimente bine definite, însă simţi ceva anume care nu îţi dă pace şi care nu te lasă să renunţi. 

2. Love is in the air

Aţi devenit mult mai apropiaţi. Vă vedeţi mai des şi aţi trecut de perioada incertitudinilor. Acum ştii că îl iubeşti şi te întrebi cum de ai putut să trăieşti până acum fără el. Nu mai aveţi timp de nimeni şi de nimic, întregul univers se rezumă la relaţia voastră şi la voi doi. Majoritatea timpului îl petreceţi în doi, staţi mai mult nedespărţiţi, iar dacă nu sunteţi unul lângă celălalt, pierdeţi ore în şir vorbind la telefon sau online. Cei din jur afla deja despre relaţia voastră, iar iubirea dintre voi tinde să devină oficială şi pentru cei din jur. 

3. Ataşament şi obişnuinţa

Deja ţi-ar fi greu să îţi închipui viaţa fără el. Chiar dacă începi să îi observi câteva defecte pe care iniţial nu le vedeai nici dacă îţi erau prezentate pe îndelete, le treci repede cu vederea şi îţi spui că nimeni nu este perfect. Lucrurile par mai simple alături de el şi te-ai obişnuit cu prezenţa lui, iar lipsa partenerului pe perioade lungi de timp te indispune. Ai însă şi momente în care te simţi bine singură, mai ales că ţi-ai petrecut ultima perioadă de timp doar cu el. Începi să îţi aduci aminte treptat-treptat şi de prieteni, şi ai zile în care îţi doreşti să îţi mai petreci timpul liber şi cu alte persoane. Apar primele neînţelegeri. 

4. Rutină

Situaţia este una limpede, şi pentru voi, şi pentru toată lumea: vă iubiţi, sunteţi împreună, nu va mai miră nimic, nici într-un sens pozitiv, dar nici negativ. Nu îţi mai aduce flori că înainte ca să te impresioneze, pentru că nu mai este cazul. Te-a cucerit de mult timp, aşa că acum vă axaţi pe cadouri mai practice: aparatura electro-casnica, gadgeturi pe care vi le-aţi dorit de mult timp şi aşa mai departe. Tot acum îi vezi mai bine şi părţile negative, pe care până acum le-ai negat. Celălalt nu mai este la fel de perfect cum îl credeai până acum. Apar şi primele certuri mai serioase, peste care treceţi mai uşor sau mai greu. Nu mai sunteţi la fel de romantici că înainte, acum coborâţi încet-încet cu picioarele pe pământ şi vă faceţi planuri de viitor. 

5. Trebuie să îi cunoşti pe ai mei... şi aşa mai departe

Deja gândiţi viaţa în doi şi vă gândiţi la ipoteza căsătoriei. Vă străduiţi să vă oficializaţi relaţia faţă de cei din jur, de aceea apare şi momentul în care fiecare îi va cunoaşte pe părinţii celuilalt. Relaţia voastră nu mai este la fel de pasională că la început, însă este mult mai puternică şi echilibrată. Aţi trecut şi prin momente bune, dar şi momente mai grele. Aţi reuşit să vă înţelegeţi reciproc mai bine. Încă există frustrări şi lucruri nespuse, pe care le veţi clarifica în timp, dacă există comunicare în cuplu. În orice caz, vă doriţi să fiţi unul lângă celălalt cât mai mult timp cu putinţă şi vreţi ca şi cei din jur să accepte ca atare decizia voastră.